Prin renovare majoră a clădirilor existente se va înţelege acea lucrare efectuată la anvelopa clădirii şi/sau la sistemele tehnice ale acesteia, pentru care costurile depăşesc 25% din valoarea de impozitare a clădirii, exclusiv valoarea terenului pe care este situată clădirea, relevă un proiect de ordonanţă al Guvernului obţinut de MEDIAFAX.

În cazul renovării majore a clădirilor, proprietarii/administratorii acestora vor putea monta sisteme alternative de producere a energiei, în măsura în care prin proiect se stabileşte că acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic.

Actul normativ stabileşte că în vederea obţinerii autorizaţiei de construire pentru clădirile noi, pe lângă obligativitatea respectării cerinţelor minime de performanţă energetică, se va solicita, prin certificatul de urbanism emis de autorităţile locale, şi întocmirea unui studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată.

Acestea pot fi sisteme descentralizate de alimentare cu energie bazate pe surse de energie regenerabilă, sisteme de încălzire sau de răcire centralizate sau de bloc, pompe de căldură sau cogenerare.

Studiul va trebui să completeze documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor.

Obligaţia realizării acestui studiu va fi impusă începând cu anul viitor.

"Clădirile noi, pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează începând cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Prin excepţie, clădirile noi din proprietatea/ administrarea autorităţilor publice care urmează să fie recepţionate după 31 decembrie 2018, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero", se mai arată în document.

Clădirea cu un consum de energie aproape zero va fi acel imobil cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie este aproape zero sau foarte scăzut şi acoperit, în cea mai mare măsură, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere.

Actul normativ mai stabileşte că certificatul de performanţă energetică a clădirii va fi impus atât pentru clădirile care se construiesc, vând sau închiriază, dar şi pentru cele care vor fi supuse renovărilor majore.

Acest certificat, valabil zece ani, cuprinde valoarea consumurilor energetice şi de emisii CO2, care permit investitorului/proprietarului/ administratorului să compare şi să evalueze performanţa energetică a clădirii.

Certificatul va trebuie însă să includă şi recomandări de reducere a consumurilor energetice.

"Pentru clădirile sau unităţile de clădire care se vând sau închiriază, investitorul/ proprietarul/ administratorul este obligat să pună la dispoziţia potenţialului cumpărător sau chiriaş, anterior perfectării contractului, o copie a certificatului, astfel încât acesta să ia la cunoştinţă despre performanţa energetică. La data înregistrării contractului de vânzare-cumpărare, respectiv de închiriere, proprietarul are obligaţia de a depune la autoritatea fiscală competentă o copie a certificatului energetic", se arată în document.

Contractele de vânzare-cumpărare, precum şi cele de închiriere încheiate fără respectarea acestei obligaţii vor fi considerate nule de drept.

De asemenea, în anunţurile de vânzare sau închiriere a clădirilor/ unităţilor de clădire, investitorul/ proprietarul/ administratorul va fi obligat să prezinte şi informaţii specificate în certificat privind clasa energetică, consumul total specific de energie şi indicele de emisii echivalent CO2.

În cazul clădirilor cu o suprafaţă utilă de peste 500 metri pătraţi aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice, precum şi în cazul clădirilor în care funcţionează instituţii care prestează servicii publice, certificatul va trebui afişat într-un loc accesibil şi vizibil publicului. Începând cu 9 iulie 2015, această obligaţie va fi valabilă şi pentru clădirile cu o suprafaţă utilă totală de peste 250 metri pătraţi aflate în proprietatea/ administrarea autorităţilor publice sau a instituţiilor care prestează servicii publice.

Certificarea şi auditarea energetică a clădirilor sunt realizate de auditori energetici atestaţi pe grade profesionale de către Ministerul Dezvoltării Regionale.

Documentul mai prevede că, în scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon, vor fi efectuate inspecţii periodice, la intervale de cinci ani, la sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează combustibil lichid sau solid neregenerabil, cu puterea nominală de 20-100 kW, ori alte tipuri de combustibil, precum şi inspecţii la intervale de doi ani la sistemele de încălzire echipate cu cazane cu puterea nominală mai mare de 100 kW.

Pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează combustibil gazos, inspecţia periodică va fi efectuată la intervale de patru ani.

Prin inspecţia totală a ansamblului instalaţiilor de încălzire, experţii tehnici atestaţi vor redacta un raport prin care vor recomanda utilizatorilor înlocuirea sau modificarea sistemului de încălzire şi preparare a apei calde de consum, precum şi soluţii alternative.

Amenzile aplicate pentru nerespectarea tuturor acestor obligaţii vor porni de la 2.500 lei şi vor ajunge la 20.000 lei.

Cu excepţia studiului privind sistemele alternative de încălzire pentru clădirile noi, toate modificările vor intra în vigoare la 60 zile de la data publicării ordonanţei în Monitorul Oficial. De la acea dată, investitorii şi proiectanţii vor fi obligaţi să dispună măsuri prin care să se asigure că, începând cu 31 decembrie 2020, clădirile pentru care este efectuată recepţia la terminarea lucrărilor vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.